Ce este IUBIREA?....

Iubire este acel sentiment care ne incearca pe toti cel putin o data in viata. Este momentul in care renunti la a mai spune EU si EA si vei spune NOI!Iubirea este ceea ce ne face pe noi sa ne simtim oameni.

Cind iti imparti fericirea cu altul, nu te inchizi impreuna cu el intr-o inchisoare: pur si simplu daruiesti. Nu astepti nici macar multumire sau gratitudine. Daruiesti pentru ca esti prea plin, daruirea este o necesitate. Asadar, in cazul in care apare gratitudinea, ea este indreptata catre persoana care a acceptat iubirea ta, care a acceptat darul tau. Acceptarea ei te-a eliberat, ti-a permis sa-ti reversi iubirea asupra ei. Si cu cit impartasesti mai mult celuilalt, cu cit daruiesti mai mult, cu atit esti mai bogat. Daruind astfel, nu pierzi nimic si nici nu se iveste gindul "as putea pierde totul". De fapt, cu cit pierzi mai mult, cu atit existenta isi revarsa mai mult prospetimea asupra ta, daruindu-ti primaveri pe care pina atunci nici nu le banuiai.

Iubirea nu are definitie...noi incercam doar sa ii dam definitii...sa ii dam sensuri...sa ii cautam intelesuri...sa ii gasim raspunsuri, dar adevarul este ca IUBIREA...este doar IUBIRE...nu are definitii decat insasi IUBIREA!Dar daca ar fi sa ii dau o definitie, i-as da una:...tu si eu!

Iubirea...nu are gust...iubirea nu are miros....iubirea doar exista atunci cand doua suflete se intalnesc...iubirea esti...TU si EU....amandoi...si cat de frumos este sa existam asa...sa ne iubim ca doi fulgi inlantuiti intr-o calatorie de vis..numai noi..Te Iubesc...si iata cum sufletele gasesc dfinitii !

Poti sa iubesti o viata , sa daruiesti iubire, dar vine o zi cand iti doresti si sa primesti.Poate fi mai dureros un sentiment decat golul de iubire din suflet? Ati simtit vreodata suferinta acuta, ce-ti strabate toata fiinta , ce ti-o provoaca dorinta de a fi iubit? Eu cred ca singuratatea este profunda atunci cand nu te simti iubit. Cum poti fi fericit pt ca iubesti? ATAT? Iubesti si esti fericit? NU! Sigur trebuie sa fii iubit la randul tau ca sa poti spune cu adevarat ca esti fericit.Altfel nu ar mai exista atatea suflete singure si atata tristete.

"Sa iubesti nu e nimic. Sa fii iubit e ceva. Sa iubesti si sa fii iubit e totul."

 „Iubirea nu se dovedeste...iubirea se simte !!! Iubirea este IUBIRE ! Iubirea o daruiesti, iar atunci cand o primesti esti fericit!!!”

 Cred ca iubirea nu poate fi explicata ci doar demonstrata. Iubirea e ca vantul,spunea cineva, nu il vezi ,dar il simti.Iubirea e ca Dumnezeu ,nu il vezi ,dar stii ca este acolo.

Acum mi-a venit in minte o jucarie draga din copilarie.Se numea HOPA MITICA.De o puneam in cap se intorcea automat in picioare.Mult am mai avut de lucru cu ea.Am studiat-o zile intregi si nu intelegeam de ce vroia numai in picioare?Era o papusica tare incapatanata,dar imi era tare draga.Imi zambea mereu.Dupa atatia ani i-as da un nume mai frumos,l-as numi DRAGOSTE.S-ar potrivi de minune cu HOPA MITICA.DRAGOSTEA rasare,asa cum HOPA MITICA vrea sa fie din nou in picioare,nu stii de ce rasare,nu stii de unde vine si ca si MITICA al meu,sta drept in fata ta si face ce vrea ea.Te invaluie cu caldura ei,de DRAGOSTE vorbesc nu de MITICA al meu si nu-ti da pace.Se deschide in fata ta ca o floare,te imbata cu vorbe frumoase si cand ti-e lumea mai draga face ce vrea ea,cum vrea ea ca si HOPA MITICA al meu.Poate ca cu HOPA MITICA m-as mai intelege,l-as tine in mana,dar cu DRAGOSTEA nu pot.Vine cand vrea si pleaca cand vrea.Ceea ce este trist ,este ca atunci cand este incapatanata ca MITICA si pleaca,uita sa zambeasca.Doamne cate lacrimi,cata durere.Invata-te DRAGOSTE sa zambesti ca MITICA,te rugam...

 Cea mai elementara regula in dragoste e ... sa iubesti. Iubirea nu cere socoteala si nu contabilizeaza nimic. Nu iubesti o persoana pentru ca e intr-un fel sau altul, o iubesti pentru ca o iubesti si atat. Daca incepi sa cauti motive pentru care sa o iubesti deja iubirea e pierduta, si nu pentru ca nu ai gasi motive pentru care sa o iubesti, vei gasi cu siguranta.... dar tot la fel de multe vei gasi si ca sa nu o iubesti. In plus, dragostea are farmec atata timp cat e fireasca, iar o intrecere de genul care ofera mai mult mi se pare exagerata. In dragoste ceea ce se ofera trebuie sa fie total gratuit, fara nici o pretentie de a primi ceva in schimb... Si daca asta inseamna ca in anumite cazuri doar o persoana iubeste, trebuie sa stim un lucru si anume ca nimeni nu ne-a promis ca viata asta e perfecta si frumoasa.... Daca ar fi asa, nu ar mai fi razboaie, nu ar mai fi violenta, nu ar mai fi lacrimi si s-ar iubi toti la fel de mult.... Dar din pacate traim intr-o lume care nu e perfecta.... Avem insa cel mai mare dar din viata asta acesta e dragostea..... Si dupa parerea mea cea mai elementara regula in dragoste nu e sa fii iubit ci sa iubesti, mult si neconditionat.... Asa vad eu dragostea, dar s-ar putea sa gresesc... in fiecare zi, trecem sau nu ...un test...al iubirii adevarate..cea care nu e conditionata de nimic, mai ales de cantitate.... Si oricum, daca nu dam tot ce avem in iubire...cand vom da...intr-o alta viata? ...pentru cine pastram restul ? ...pentru cand ?....

 Sunt atat de rare momentele in care lasam inima sa vorbesca in locul ratiunii impregnate de stereotipuri si alienate de masti.Cu totii credem ca intelegem sensul expresiei "iubire neconditionata". De asta ramane doar o expresie...unul dintre multele clisee care ajuta la imbogatirea discursurilor din fata amicilor de bere. Ma gandesc la acele momente in care eu insami m-am lansat in discutii aprinse despre asta. Mi se parea mie ca un atare subiect imi evidentiaza feminitatea si profunzimea si tare mandra eram cand reuseam sa intorc cuvintele pe calea ideilor mele.As vrea sa va pot privi acum in ochi si sa las energia pe care o eman in mod spontan - energia pura, nealterata, singura purtataore a sentimentelor autentice - sa vorbeasca pentru mine. In cuvinte se poate spune cam atat: Iubirea nu judeca si nu incearca sa schimbe, Iubirea accepta si pretuieste. Opusul iubirii este frica. Din frica apar neincrederea, judecata, gelozia, invidia. In ciuda aparentei, obiectul fricii nu este niciodata in afara noastra...Ne este frica ca nu suntem suficienti de buni, de aceea apare neincrederea care se transforma treptat in gelozie. Ne este frica ca, daca alegem sa intrerupem o relatie, vom pierde acea stabilitate confortabila dar totusi chinuitoare, de aceea apare dorinta de a-l schimba pe cel de langa noi dupa imaginea pe care o avem despre partenerul ideal. Ne este frica ca nu vom fi acceptati pentru ceea ce suntem, de aceea ne modelam personalitatea in concordanta cu ceea ce presupunem ca se asteapta de la noi. Ne este frica de respingere, de aceea cel mai adesea nu avem curajul sa intrebam, ci apelam la asumptii.Cum putem sa cerem sa fim iubiti, acceptati, cand noi nu ne acceptam pe noi insine? Surprindeti absurdul din situatia asta? Ne respingem pe noi insine, ne supunem judecatii acelei instante a psihicului pe care ne-am format-o in timp cu rol de autocontrol...numai ca la un moment dat devine o voce aparte, un Judecator care loveste nemilos in noi si in ceilalti si care ne condamna iar si iar la o existenta nefericita. Toate judecatile pe care le aplicam celorlalti, le aplicam in primul rand asupra noastra! Cam asa se formeaza o valoare...La un moment dat in viata, din multele modele de comportament care ni se ofera, optam pentru unul sau altul si il interorizam, il repetam pana devine parte din noi, firecul nostru. Odata devenit valoare, modelul isi pierde sensul, motivatia alegerii initiale se uita. Ramane o imagine pe care o adaugam la suita de aspecte-"trebuie" si la inaltimea careia vom incerca in permanenta si cu disperare sa ne plasam. In acelasi timp vom incerca sa-i "masuram" si pe cailalti dupa aceleasi principii. Fireste ca printre atatea imagini, unele contradictorii, ne va fi foarte greu sa vedem adevarul. Si totul porneste de la frica. Curajul nu este ceea ce vedem in filme...supereroi care trec prin foc si sabie ca salveze copilasi si femei aflate in primejdie. Curajul este decizia de a-ti privi propria frica in ochi si de a o topi cu flacara Iubirii, flacara lui Dumnezeu....    G.T.®